Şi dacă plouă ? Clima voastră britanicâ e atît dc instabilă !
— Ne înarmăm cu glugi şi aşa mai departc.
Iar dacă plouă cu găleata, excursia nu va mai avea loc, dat fiind că autecarui are caroscria deschisă.
— Ah ! lăcu Porot. Atunci să sperăm că totuşi va ploua.
— Ei, dacă ăsta e ultimul tău cuvînt...
— Vai, nu, mon ami. Văd că ţi-a intrat în cap să mergi ncapărat în excursie. Din fericire am la mine paltonul cel gros şi două fulare. Oftă. Dar vorn avca dcstul timp la Charlock Bay !
— Se pare că va trcbui să petrecem şi noaptca acolo. Turul excursiei trece prin Dart-moor. Masa de prînz o luăm la Monkhamp-ton. La Charlock Bay ajungem pe la patru şi autocarul porneşte înapoi la ora cinci şi ajunge aici la zece seara.
— Aşa deci ! spuse Poirot. Şi cînd te gîn-deşti că mai sînt unii care fac treaba asta de plăcere. Bineînţeles că ne va costa mai puţin, pentru că nu mai facem şi drumul înapoi, nu ?
— Nu cred câ e posibil aşa ceva,
— Bine, dar trebuie să insişti,
— Ei, hai, Poirot, nu fi meschin ! Ştii doar că eşti plin de bani.
— Mon ami, nu e vorba de meschinărie. Eu mă refer la simţul afacerii. Să fi fost chiar milionar şi tot n a.ş fi plătit mai mult decît e drept şi just.
După cum prcvăzusem, Poirot nu a avut nici o şansă. Domnul care elibera tichete la biroul de voiaj era calm şi indiferent, dar ferm pe poziţie. Ideea lui era că trebuia să ne întoarcem cu acclaşi autocar. Mai mult, insi-nuă faptul că ar fi trebuit să plătim ceva în plus pentru privilegiul de a părăsi autocarul la Char-ock Bay.
Invins, Poirot plăti suma cerută şi părăsi biroul.
— Englczii ăştia nu au simţul banunai, bombăni cl. Hastings, n-ai observat un tînăr care a plăiit tot biletul, dcşi a menţionat că vrea să coboare la Monkhampton ?
— Nu cred. Că veni vorba...
— Da, ştiu, o priveai pe tTnăra domnişoară care a cumpărat locul cinci, chiar lîngă noi. Da, mon ami, te-am văzut. Acesta a şi fost motivul pentru care, cînd eram pe punctul de a lua locurile treisprezece şi paisprezece — care sînt în centru şi parcă ceva mai apă-rate, mâ rog, cît pot fi ele de apărate — te-ai
Personal bigotry is not just a guy in a white robe, it is a very contagious disease. Symptoms range from bed-ridden, to pneumonia, to flu, to the sniffles. Almost all of us have had a cough or hiccup at some point. Societal bigotry only flourishes due to passive indifference of good people. Fighting bigotry means: cleansing ourselves; caring for friends; and challenging institutionally biased policies in our schools, prisons, mainstream media, and all those who help perpetuate its existence.
marți, 19 aprilie 2011
Clima britanica
Etichete:
bau,
clima ploua,
cucu,
firma de contabilitate,
foraje puturi,
patru,
scoala de soferi,
traduceri araba,
traduceri rusa