Deja trecuseră patru zile extrem de agre-abile cînd Poirot a venit la mine ţinînd în mînă o scrisoare deschisă.
— Mon ami, îţi mai aminteşti de priete-
nul meu Joseph Aarons, impresarul ?
După o clipă de gîndire am încuviinţat. Poirot are o grămadă de prieteni a căror pro-venientă socială diferă ca de la cer la pă-mînt. Amicii lui sînt fie măturători de stradă, fio lorzi din înalta societate.
— Eh bien, Hastings, Joseph Aarons se află la Charlock Bay. Nu se simte deloc bine şi, în plus, îl mai supâră şi o afacere destul de neînsemnată. Mă roagă să-i fac o vizită. Mon ami, cred că e cazul să răspund invitaţiei. Dragul de Joseph e un prieten atît de devo-tat şi a făcut atîtea ca să mă ajute în trecut.
— Bineînţeles, dacă zici tu, am răspuns. Bănuiesc că Charlock Bay e un loc drăguţ şi întîmplarea face că nu am mai fost acolo ni-ciodată.
— Atunci vom îmbina utilul cu plăcutul, spuse Poirot. Eşti atît de amabil să te intere-sezi de mersul trenurilor ?
— Probabil că va trebui să schimbăm tre-nul de vreo două-trei ori, i-am spus cu o strîmbătură. Ştii cum sînt Hniile asteâ care travcrsează ţara. Uneori abia dacă îţi ajunge
o zi ca să parcurgi distanţa dintre Devonul de Sud şi Devonul de Nord.
Cu toate acestea, făcînd investigaţiile de rigoare, am aflat (nu 'fără surprindere) că drumul nu necesita mai mult de o schimbare de tren la Exter şi că, în general, trenurile circulau la orele anunţate. Tocmai mă grâ-beam spre Poirot să-i dau vestea cînd, trecînd pe lîngă oficiul de voiaj cu autocarele, am putut citi următorul anunţ :
„Mîine. Excursie de o zi la Charlock Bay. Plecarea la ora 8 :30 cu un itinerar care trece prin cele mai pitoreşti locuri din De-von".
Am întrebat cîteva porsoane şi m-am în-tors la hotel entuziasmat. Din nefericire mi-a fost tare greu să-1 fac pa Poirot să-mi împăr-tăşească părerea :
— Mon ami, de unde atîta pasiune pentru autocar ? Vezi tu, trenul e ceva sigur. Nu ex-plodează cauciucurile ; nu au loc accidente. Şi, în plus, nu te simţi incomodat de prea mult aer. Ferestrele pot fi închise şi nu intră deloc praf înăuntru.
I-am sugerat într-un mod cît se poate de de-licat că pe mine mă atrăgea tocmai avantajul aerului curat.
Personal bigotry is not just a guy in a white robe, it is a very contagious disease. Symptoms range from bed-ridden, to pneumonia, to flu, to the sniffles. Almost all of us have had a cough or hiccup at some point. Societal bigotry only flourishes due to passive indifference of good people. Fighting bigotry means: cleansing ourselves; caring for friends; and challenging institutionally biased policies in our schools, prisons, mainstream media, and all those who help perpetuate its existence.
marți, 19 aprilie 2011
Maturatori de strada
Etichete:
amici,
cauciuc,
foraje puturi apa,
hotel,
incomod,
nefericire,
plecare,
praf,
scoala de soferi,
sigur,
strada,
traduceri araba,
traduceri legalizate,
tren